Rasul este alcatuit dintr-o serie de sunete similare vocalelor.Mos Craciun ar trebui sa-si reformuleze hohotul,caci ce se aude cand radem e mai degraba ceva de genul :hă-hă-hă!,nu: ho-ho-ho!sau: ha-ha-ha!
Copii rad de 300 de ori pe zi,iar adultii de 17.Copii sunt mai putin blazati.Rad si cand vad pe cineva impiedicandu-se, spune psihologul Richard Wiseman,de la Universitatea Hertfordshire,Anglia.
Unele popoare au un simt al umorului mai dezvoltat.Profesorul Christie Davies,de la Universitatea Reading,a studiat umorul in toata lumea si considera ca evreii sunt primii"negustori de voiosie".unul dintre motive:umorul provine din sentimentul nepotrivirii.Cum multi evrei simt ca fac parte din societatea occidentala,dar si ca alcatuiesc in acelasi timp un grup distinct,au dezvoltat un simt al inadecvarii.El mai observa si ca japonezii nu au glume.Pentru ei,daca nu te prinzi de poanta,te faci de ras,asa ca a spune o gluma e o impolitete.
Ce ne spune rasul despre o persoana?potrivit unui studiu realizat de doctorul Lesley Harbidge,de la Universitatea Aberdeen,persoanele care rad ascutit si aspru se bucura de nefericirea celorlalti;cei ce rad tare au nevoie de atentie si,adeseori,sufera de boli mintale;cei ce rad cu sforaituri au tendinte de superioritate;cei ce rad pe infundate sunt imaturi si insensibili;cei ce rad tinandu-se cu mainile de burta sunt prietenosi si de incredere;cei ce chicotesc sunt buni la suflet,dar introvertiti,iar cei ce rad repede si sonor ca niste copii sunt persoane cu o sexualitate accentuata,care flirteaza adesea.
Rasul chiar este contagios.In ianuarie 1962,o criza de chicoteli dintr-o scoala de fete din Tanzania s-a raspandit in satele din imprejurimi si in alte 14 scoli,determinand inchiderea catorva.Doi ani mai tarziu,epidemia a trecut.Robert Provine,autorul volumului Laughter,A Scientific Investigation(rasul,o cercetare stiintifica),spune ca e posibil ca creierul sa fie programat sa reactioneze la fel cand aude chicotelile altora.
Majoritatea situatiilor in care radem nu au de a face cu umorul.Provine a analizat ce spun sau aud oamenii inainte sa rada si a constatat ca era vorba doar de banalitati de zi cu zi:"Esti sigur?" sau:"Ne vedem mai tarziu!".Radem ca semn subconstient ca am terminat de vorbit sau ca am inteles ce ni s-a spus.
Unii experti sunt de parere ca rasul e o recunostere inconstienta a statutului social-motiv pentru care razi la poantele jalnice ale sefului.Facand cercetari intr-un spital,sociologul Rose Coser,de la Universitateta de stat New York,a descoperit ca,in medie,angajatii varstnici faceau 7,5 remarci spirituale la fiecare sedinta,iar tinerii-5,5.Femeile rad de doua ori mai mult ascultand ceea ce spune un barbat decat barbatii care asculta o femeie.
Mai radem si ca semn al sigurantei,cand teama cu privire la un pericol dispare. Soldatii germani din Primul Razboi Mondial au fost vazuti razand dupa ce supravietuisera unui bombardament.
Razand ,ne afirmam identitatea.Dr. Jason Rutter,sociolog la Universitatea Manchester,afirma:"Daca eu fac o gluma pe seama cuiva, iar tu razi, inseamna ca esti de acord cu mine .E vorba de definirea micilor diferente:avem putine glume despre japonezi fiindca sunt diferiti,dar avem multe glume despre irlandezi.
Barbatii si femeile rad de lucruri diferite.In cadrul unui studiu realizat online,Richard Wiseman a rugat 100.000 de persoane sa evalueze glume.Barbatii,programati sa fie vanatori, au preferat poante rautacioase, agresive.Femeile,insa, care tind sa aiba mai multe abilitati lingvistice decat barbatii, au preferat jocurile de cuvinte.